Un altfel de joc al ielelor.

   Am ales sa scriu aceasta intamplare pentru cei care nu cred in paranormal. Si stati linistiti pentru ca nu ii judec sau condamn. Departe de mine gandul. Doar ca pana acum  trei ani, ntr-o toamna timpurie si multiplu colorata, nu am crezut nici eu. Insa acum altcumva privesc paranormalul. Iar acuma sa va povestesc.

    Ma trezesc intr-o dimineata frumoasa de Octombrie. Cerul era albastru, soarele cu ultimile sale puteri ne mai mangaia obrazul cu specifica lui caldura de toamna iar pasarelele inca stateau la taifas pe creanga din fata camerei mele. Totul era la fel ca si ziua precedent,aceasi frumusete a diminetii,aceasi bunastare ca e o noua zi,insa tot ce diferea de ziua de ieri era data.Ne aflam conform calendarului in data de 18 Octombrie.Va intrebati probabil ce are aceasta data atat de deosebit incat trebuie mentionata.Drept sa va spun ca pana acum 13 ani nu avea nimic deosebit.Insa acum 13 ani m-am despartit de nevasta mea Hanna.A fost o despartire cu process scurt,dar sustinut in instanta in care judecatorul era imbracat in negru si ne numea Moartea. Platisem multi doctori sa o tina in viata.Am incercat prin cunostinte sa merg din stanga in dreapta in cautarea vreunei sperante,insa Hanna tot a murit. Tot ce mi-a ramas de la ea, este baiatul nostru Stefan care pe vremea aceea avea 5 ani.In ciuda timpului trecut  si a varstei fragede de pe-atunci,isi aduce aminte de acea zi cu maxima exactitate.

 SI cum ramasesem cu relatarea la acea dimineata,m-am ridicat din pat dupa 10 minute de cand m-am trezit.Am preferat sa mai stau putin sa ma gandesc la ce am de facut azi si cum sa rezolv in cel mai util si practic mod fiecare plan ce mi-l facusem. Am pregatit micul dejun pentru Stefan dupa cara mi-am baut cafeaua.Spre pranz trebuia sa plec in oras cu anumite mici afaceri care aveau sa ma scoata linistit din iarna.Asta numai daca iarna nu se prelungea pana in aprilie.Insa acest lucru nu s-a intamplat.Stefan a plecat la scoala  din timp. Pana la scoala lui Stefan faceam la pas aproximativ 45 de minute.Cu masina in schimb 10.Prefera sa mearga pe jos de dimineata.Spunea el ca ii face bine la sanatate.Insa atunci cand eram acasa,prefera  sa il aduc eu.Pe la orele 12,primesc un telefon de la directorul scolii in care imi solicita prezenta in cel mai rapid mod posibil.Speriat inchid telefonul,imi iau geaca din cui,ma urc in masina si plec.Pe drum imi faceam tot felul de ganduri ce s-a fi putut intampla cu  Stefan.Nu eram fumator.Chiar pot sa zic ca uram fumul,insa in torpedoul masinii era un pachet de tigari al unui prieten care il uitase cu ceva timp in urma.Scot o tigara si o aprind,urmata de o tusa lunga si pronuntata.Incerc sa ma calmez,insa rezultatul s-a dovedit a fi nul.Nervos arunc tigara pe geam ,iar pachetul il pun in bord.

   In cele din urma,parchez masina in curtea scolii si ma indrept  catre portar pentru a ma conduce catre directiune.Copiii din curte probabil banuiau motivul pentru care am venit,avand o expresie  ciudat de speriata.Intrand in biroul directorului,il zaresc pe Stefan pe unul dintre scaune iar pe celalat coleg asezat pe celalalt scaun.Toata problema a constatat in faptul ca acel coleg il injurase pe Stefan de mama,iar Stefan l-a batut.Am prezentat scuzele mele directorului care ne-a tinut morala la toti trei si am plecat.

Pe drum spre casa Stefan nu zicea nimic,dar la un moment dat l-am privit zambind spunandu-I ca nu il pot incuraja pentru ceea ce a facut insa si eu as fi procedat la fel.S-a uitat cu ochii mari la mine,neintelegand reactia mea total diferita probabil fata de cea care si-o imagina el,dar in ochii lui puteam observa semnul iubirii si admiratiei care il avea pentru mine.

   Amanasem plecarea la noapte pentru a fi la prima ora in oras.Aveam de mers aproximativ 3 ore pana in locul unde trebuia sa ajung.Restul zilei l-am consumat cu treburi prin casa,taiat lemne,reparatii minore la masina.Seara la cina povesteam cu Stefan si ne adusesem aminte de intamplarea de acum 13 ani.Un moment trist,iar acum am ramas doar noi doi.Stefan nu avea prietena.Cel putin de care sa stiu eu.Eu in schimb de 13 ani de cand a murit Hanna nu am avut gand sa ma recasatoresc.Am ales ca Hanna sa fie singura nevasta desi varsta mi-ar fi permis fara nici o problema.Intradevar,prezente feminine s-au mai perindat in toti acesti ani de vaduv.Seara ne-am uitat la televizor ,iar in cele din urma am adormit programand alarma la ora 2.

In acele putine ore de somn pe care le-am avut,am visat ceva foarte ciudat.Nu pot sa fac legatura dintre evenimentele si actiunele din vis,insa ce stiu,era ceata ,lumina de la farurile masinii si o cioara pe capota.M-am trezit de sunetul ceasului enervant.Probabil un lucru care il detestam si il detest in intreaga mea viata,e ceasul desteptator.Fac un dus,ma barbieresc,caut hainele bune in dulap si ma asez la masa sa imi beau cafeaua.Ii lasasem un bilet lui Stefan in care ii comunicam faptul ca am sa ajung acasa spre seara.Iar alaturi de bilet ceva bani de buzunar.

Inainte sa plec verific masina si actele ce trebuiau luate cu mine.Totul era in regula.Urc in cele din urma in masina si demarez.Pana sa ajung la autostrada,aveam de mers cam 30 de km pe un drum prin camp care intra direct in padurea lunga de 4 km,iar din padure inca 20 de km pana intr-un orasel mai mic din care puteam urca pe autostrada.

   Ajuns  pe drumul din padure,dau muzica la radio mai incet si inchid geamul.Imaginea de afara imi dadea o stare de discomfort si iritatie.Era o ceata densa cum nu mai intalnisem pana in acel moment.Farurile abea razbateau prin perdeaua alba si enervanta.Intr-o clipa ,parca de niciunde,o cioara s-a asezat pe capota masinii.Sperindu-ma ,am tras de volan dand cu roata intr-o piatra ascutita facand pana.Ma dau jos din masina sa schimb roata.Ajunsesem in dreptul unei poienite care ciudat lucru,parea mai luminata decat restul padurii.Ma gandeam ca probabil este de la lumina lunii si nebagand in seama gandurile prostesti,ma pun sa schimb roata.La un moment dat imi aud numele rostit in soapta.Ma opresc prêt de o clipa crezand ca probabil mi s-a parut si continui procesul de schimbare a rotii.Dupa vreo 2-3 minute,imi aud din nou numele rostit putin mai apasat decat prima dat.Ma ridic in picioare si privirea mi s-a pironit direct pe acea poienita.

In prima instanta am crezut ca este o iluzie din cauza cetei dense si a lunei care luminca puternic.M-am frecat la ochi odata,de doua ori insa imaginea era din ce in ce mai reala.Gura imi uscase,iar cand am realizat cu adevarat ce vad,un curent rece m-a strabatut din cap pana in picioare si m-i se facuse frica puternic.In fata mea,in acea poienita mentionata mai devreme,erau prezente trei femei imbracate in alb,probabil in,nu stiu sigur dar in orice caz transparent.Erau de o frumusete izbitoare si nepamanteasca.Doua dintre ele erau brunete iar cealalta blonda.Nu puteam sa imi dau seama care e mai frumoasa dintre.Pe una dintre brunete o cunoasteam.Si o cunosteam bine.

-Ha….Hanna?

-Pari foarte speriat dragul meu.Esti bine?

-Hanna,tu esti?

-Da Robert.Eu sunt.De ceva vreme te tot chem in acest loc,dar niciodata nu ai fost dispus sa raspunzi chemarii mele.Probabil nu am fost destul de explicita.

  Intradevar asa era.De ceva vreme,aproximativ sapte ani,tot timpul cand treceam pe langa acea poienita,simteam o dorinta de a fi in acel loc.Defapt nu dorinta cat nevoie.Precum un consumator de heroina,nu are atat de mare dorinta de a consuma acel produs,cat are nevoie de acel produs.Sper sa va fac sa intelegeti ce vreau sa spun.Nu eram in sevraj sau ceva asemenator.Pur si simplu simteam ca trebuie sa stau acolo ori de cate ori treceam,insa nu am bagat de seama.

-Sa iti fac prezentarile.”Iele” sunt prietenele mele Elisabeta(cea blonda) si Natasa(cea bruneta).Eu le cunosc doar de 13 ani,insa parca ne stim de la geneza.Ele in schimb au ceva istorie impreuna.Elisabeta  sau Liza cum ii spunem noi,are practic 500 de ani,iar Natasa 385.Chiar maine ii implineste.Liza provine dintr-un sat de langa Dublin.De acolo are si accentul care il ador la maxim.Ea a devenit asa o cum o vezi acum in urma unui masacru in satul in care traia.Nu a scapat nimeni cu viata.Lumea spune ca vampirii au fost faptasii,dar cum sa crezi in vampiri?hehehe.De atunci si pana ce a intalnit-o pe Natasa a tot incercat sa gaseasca pe cineva de acest gen.Natasa in schimb ,se trage dintr-un sat din Moldova actuala.Ea a murit ucisa de sotul ei.Iar acum 13 ani,cand eram pe patul spitalului,iele au venit sa ma ia.Daca incerci sa iti amintesti,asistenta blonda era Liza.

Frica incepuse sa imi treaca,dar in orice caz eram uluit de ce m-i se intampla in acel moment.

-Iar acum pentru a face sa iti dispara frica,dorim sa iti facem o demonstratie.

Pret de doua ore au dansat un joc fascinant si tulburator incat greu imi era sa nu le privesc sis a le doresc pe toate trei in aceasi masura exagerata.Imbracamintea lor transaperanta imi permitea sa le observ trupurile goale si formele infinit de ispititoare.Visam,eram treaz?Nu mai conta.Tot ce conta era ca ma aflam unde ma aflam si vedeam ceea ce vedeam.Vedeam si eram fascinat.Pe cat de ingrozit eram la inceput,pe atat de dornic eram acum de prezenta lor.Dansul lor si vraja ma atrageau catre iele.La finalul dansului,Hanna se apropie de mine si m-a sarutat.Nu am crezut ca spiritele pot lua trup,dar spre fericirea mea,se pare ca m-am inselat.I-am spus ca mi-a fost atat de dor de ea si ca as da orice sa se intoarca inapoi,insa dupa spusele Ielelor,acest lucru era  imposibil.Ne-am mai sarutat odata,dar de aceasta data lung si apasat dupa care le-am urmat si eu in dansul lor fascinant.Am trait acea vraja legendara pe care este imposibil sa o creada o minte normala.Am dansat cu Ielele pana in apropierea zorilor.

-In fiecare data de 18 Octombrie,10 Februarie si  23 Iunie,am sa te astept in acest loc,dar am rugamintea sa nu ii spui nimic la Stefan inca.Sa mai asteptam cativa ani.Iar acum cand mai avem o ora pana la rasaritul soarelui,permite-mi sa imi iau in serios datoriile de nevasta.

-Te  iubesc draga mea Hanna sit e voi iubii toata viata.Chiar si dupa daca  imi va fi permis.Sa avem in fata eternitatea si dragostea noastra infinita este tot ce imi doresc.

   Dupa ce am petrecut acea ora precum imi promisese,Ielele au disparut.In oras nu aveam sa mai ajung si asta ma ingrijora la inceput,dar Hanna imi promisese ca de fiecare data,atunci cand ma voi prezenta la datele mentionate mai devreme,ea va avea grija ca portbagajul masinii sa fie plin cu bani.Si credetima ca nu am un portbagaj mic.

   Ajuns acasa istovit dar fericit nespus,imi arunc geaca pe jos si ma trantesc in pat.Cand m-am trezit Stefan imi spusese ca dormisem 27 de ore fara intrerupere.Primul lucru care l-am facut dupa ce m-am trezit,am mers la masina sa verific portbagajul sa ma asigur ca nu am visat.Portbagajul era plin iar totul a fost real.La fel de real ca si aceste coli de hartie pe care va scriu.De atunci nu am ratat nici macar odata intalnirile cu Ielele si astept cu nerabdare urmatoarea.

   Acum probabil veti spune ca m-am sonat sau ca exagerez sau ca mint si nu am cum sa va demonstrez.ca am dreptate.Tot ce puteti face este sa ma credeti pe cuvant ca acesta a fost un altfel de joc al ielelor.