Rapire in San Francisco.( Cap. 1)

Ma numesc Iovan Andrei.Am terminat criminalistica de trei ani,patru luni si cincisprezece zile.In urma cu patru luni si cincisprezece zile,am fost angajat in cadrul serviciilor de criminalistica din San Francisco.Parintii mei sunt romani.Mama este venita in banat de cand era copil,in schimb tata a fost nascut in Timisoara.In urma cu 30 de ani s-au mutat in America,iar dupa un an am aparut si eu in peisaj.

 Si precum va spuneam,am fost angajat in cadrul SFPD.Seful meu se numea Alexandru Hunowsky.Un tip cu o intelepciune extraordinara si cu un dar al deductiei nemai intalnit de mine pana atunci.Aproape ca l-as fi putut numi Sherlock Holmes. Eram mandru ca ii eram asistent.Aveam sa invat meserie de la el.In aceste patru luni jumatate am avut parte de cazuri de crima,unele rezolvate in curs de cateva zile,altele in termen mai lung.Insa ultimul  caz merita amintit.

 Cu o seara in urma,am cerut-o in casatorie pe logodnica mea Adina.Am cunoscut-o intr-o vizita la Sibiu in urma cu 3 ani.Imediat dupa ce am terminat Criminalistica.Eram in centru la o terasa iar Adina era singura la masa de langa.Citea o carte de Drumes.Am citit toate cartile lui Drumes si acesta a fost un avantaj pentru mine.Am avut subiect de discutie cu Adina,si dupa cum puteti vedea,acea discutie a dus catre casatorie.Defapt mai putin si ajungea la casatorie.Adina a acceptat propunerea mea cu atata bucurie si entuziasm,incat daca stiam ca va reactiona asa as fi facut-o mai repede. Viitoarea mea nevasta era de o frumusete putin cam iesita din comun.Uneori imi era frica sa ies cu ea de mana pe  strazile  din  San Francisco.Noroc ca eram “politist” si aveam  tot timpul asupra mea pistolul.Chiar si atunci cand mergeam la cumparaturi.San Francisco nu era Timisoara sau Sibiu.Probabil daca lucram in criminalistica in unul dintre cele doua orase,as fi avut o munca monotona si plictisitoare.Foarte plictisitoare si slava Cerului pentru acest lucru.Din pacate in America rata crimelor urca simtitor chiar si intr-un oras ca San Francisco unde totul parea a fi perfecta la prima vedere.Cel putin asta e viziunea turistilor.

 In dimineata urmatoare,dupa cererea in casatorie,am dormit mult amandoi.Ne-am trezit pe la ora 11.Eu imi luasem liber,iar Adina era in tura de dupamasa.Stateam intr-un apartament inchiriat prin centru.Eram aproape de servici,insa tot trebuia sa merg cu masina,iar Adina lucra la o cafenea  Starbucks la parterul blocului. M-am ridicat din pat,am sarutat-o pe Adina si m-am dus la baie sa fac un dus.Era cald.Aparatul de aer conditionat era stricat si cel care se ocupa cu intretinerea aparatului tot amana.Adina pregatise un mic dejun consistent cu omleta de ou,sunca,cascaval,castraveti verzi.Cafeaua aveam sa o beau jos la cafenea.Era o zi prea linistita pentru mine.De obicei nu era chiar atat de linsite si bine.Putin cam neobisnuit.

-Andrei,sunt atat de fericita.Stii ca te iubesc mult mult?

-Stiu Adina,si eu.

-Dar de ce stai asa ingandurat?

-Ceva nu e tocmai cum trebuie.E multa,prea multa liniste decat de obicei.Si nu ma refer la acea liniste care nu se aude.Stii ce vreau sa spun?

-Incerc.Mie mi se pare la fel.Adica nu chiar la fel.Eu sunt foarte fericita.

 Cum aveam liber pentru ziua de azi,am ales sa merg prin biblioteci sa imi cumpar ceva carti.Adina venea acasa,doar dupa ora 10 p.m.Trebuia sa ma odihnesc si eu putin.Atat fizic cat si  mental.Chiar si spiritual.Eram obosit.Sincer sa va spun,gandul casatoriei ma speria desi stiam ca e cel mai bun lucru ce mi se poate intampla.

 Dupa ce m-am imbracat,am coborat la cafenea impreuna cu Adina.Am baut cafeaua si am plecat catre prima librarie ce mi-a iesit in cale.Toata ziua am petrecut-o prin librarii si cafenele,iar spre casa,am cumparat ceva haine.Cafeneaua era  inchisa,Era trecut de ora 10.Urc scarile catre apartament,iar cand sa bag cheia in usa constat ca e deschisa.Nu ii statea in fire Adinei sa lase usa deschisa.Intru si o strig.Nu raspundea nimeni. In momentul ala m-am asteptat la ce e mai rau.Merg in bucatarie,era gol.La fel si in sufragerie si dormitor.In baie apa curgea in cada.In casa nu era nimeni.Ma asez pe scaunul din bucatarie cu capul in maini ,observ pachetul de tigari al Adinei,aprind o tigara si incerc sa gandesc.A fost rapita?Ridic capul si privirea mi se aseaza pe frigider.Era o foaie prinsa de un magnet.

“Domnule politist,daca mai vrei sa iti vezi nevasta,asteapta instructiunile mele.Fara politie.”

  Da. Adina a fost rapita.In acel moment nu stiam cum sa procedez.Sa il sun pe Hunowsky?Sa actionez singur?Pun mana pe telefon si il sun pe Hunowsky.

-Trebuie sa vorbesc urgent cu dumneavoastra.

-Te ascult Iovan.

-Imi pare rau,nu pot la telefon,Deranjez daca va fac o vizita?

-Nicidecum.Te astept.

 Cobor scarile in fuga,ma urc in masina si demarez.Nu am tinut cont de semnele de circulatie.Traficul nu era atat de intens datorita orei tarzii,iar politia nu se afla pe traseul meu.Si chiar daca era,nu avea sa ma afecteze.

-Domnule Hunowsky,problema sta in felul urmator: Am ajuns putin dupa ora 10 acasa.Adina lipsea,iar pe frigider era acest bilet.In prima instanta ma gandeam sa actionez singur,dar am ales sa ma consult cu dumneavostra.Ce spuneti?Nu as face un caz oficial pentru departament.Mi-e frica sa nu se ajunga la crima.

-Iovane,lasa-ma cateva momente sa ma gandesc.De regula am avut cazuri de crima.De prea putine ori am avut parte de rapiri.

Imi suna telefonul.

-Da?

-Asculta cu atentie,dimineata la ora 8,la fantana din parcul central te prezinti singur cu 100.000 $.

Acesta fusese tot apelul. Suma mentionata de el,nu era o suma imensa cum de regula se solicita in cazuri de rapire.Putea fi stransa cu putin efort.

-Iovane,asculta cum procedam.Nu implicam departamentul.Rezolvam noi.Iar cand il prindem,nu va fi nici o problema acuzarea lui.Dar trebuie sa procedam inteligent.E viata nevestei tale in jos.Ai de unde sa strangi suma?

-30.000 $ detin eu.Sa vad cu cat ma poate ajuta tata.

-Te intreb nu ca sa ii dam banii.Ci sa ii avem in caz ca pana la ora 8 nu il prindem prin alte mijloace.Acum in schimb hai sa ne gandim la anumite aspecte.Scrisul,ora rapirii,apelul recent,locatia schimbului.

-Scrisul e al Adinei.ora intre 10 si 10 minute si 10 jumatate.Eu am ajuns la si 35.Apelul a fost scurt si putin bruiat.

-In ce fel bruiat?

-Probabil din lipsa de semnal.

-Si locatia fantana din parcul central spui.

-Da.

-Putem deduce ca rapitorul nostru este un incepator.A pus-o pe Adina sa scrie biletelul.Nu s-a gandit ca ar putea lasa un mesaj codificat.Dar spre norocul lui nu a lasat.Ora rapirii,indica faptul ca va stia programul amandurora.Deci cineva fie cunoscut,fie cineva cu care ati avut contact,ori a auzit conversatia vostra.Gandestete Iovane,nu ma lasa pe mine sa fac tot!

-La ora 1 p.m. am baut cafeaua la Adina la lucru.Am stat la tejghea.I-am spus ca nu stiu cand ajung.Probabil dupa ea.Da,aveti dreptate.Trebuia sa fie unul din cafenea care m-a auzit cand i-am spus.Dar totusi,putea sa actioneze in zilele urmatoare cand as fi fost la lucru.

-Dar nu stia unde lucrezi.

-Dar pe bilet scrie “domnule politist”

-Probabil nevastata i-a spus ca esti politist cand a pus-o sa scrie biletul.Pana atunci e posibil sa nu fi stiut.

-Aveti dreptate.

-Spuneai ca apelul era putin bruiat ca din lipsa de semnal.Unde ai vazut tu Iovane locatie in San Francisco unde sa nu ai semnal.

-Numai in beciuri, subsoluri sau metrou.

-Era liniste sau galagie?

-LIniste.

-Atunci excludem metroul.Zona aproximativa o stim.E intr-un subsol.Prea putine case din suburbie au subsoluri.Iar daca intalnirea a dat-o in centru orasului,un incepator nu s-ar risca sa aduca dupa el drum lung o ostatica.

-Vreti sa spuneti ca doar undeva prin jurul parcului.

-Pe o raza maxim de 1 km.Dupa cate banuiesc,va venii fara masina.E un trafic infernal la ora 8 in centru orasului si ar risca prea mult.Deci,hai sa cautam.

Am plecat impreuna cu Hunowsky,spre parc.Acum trebuia sa deducem in ce parte o luam.Trecusera cam 3 ore.Era noapte.Abia acuma am inceput sa judec.Cat de speriata ar trebuii sa fie Adina.Trebuie sa fac tot posibilul sa o aduc inapoi langa mine.Am pornit cu Hunowsky sa o cautam .

Au trecut inca trei ore si nu am gasit nimic.Era trecut de ora cinci.Aveam la dispozitie mai putin de trei ore si incepeam sa imi pierd orice speranta.Nu puteam sa am incredere ca o va elibera vie daca ii dau acea suma.Cautasem cu Hunowky fiecare beci sau subsol din centrul San Francisco-ului.

-Iovane,ai suma?

-Am vorbit si cu tata.Restul de 70.000 $ imi da el.

-Incepator incepator,credeam ca vom reusi sa il gasim pana acum.Am cautat in fiecare loc unde m-am gandit ca ar fi posibil si nimic.

-Si alte indicii nu avem.El nu ne va mai contacta decat la momentul intalnirii.

Am putut observa pe chipul lui Hunowsky o dezamagire profunda.In primul rand pentru ca era vorba de viitoarea mea nevasta iar in al doilea rand,era un esec in careria lui dedetectiv.Ne-am asezat amandoi pe o banca langa statuia din parc.Hunowsky ma ambiase cu o tigara.Am luat-o si am aprins-o cu un chibrit.In acel moment nu ma interesau banii care ii aveam de dat in schimbul Adinei.Ea valora mult mai mult.Ea valora totul pentru mine.Intotdeauna am fost sarac in exprimari si mi-a fost rusine sa ma expun asa cum defapt eram si simteam.

 Mai era doar o ora pana la ora 8.In acest timp,ma gandeam la amintirile mele cu Adina.Cand am zarit-o in acel inceput de amurg in Sibiu,am stiut ca e Ea.Pana atunci nu iubisem deloc in toata viata mea.Cine ma auzea,spunea ca este imposibil.Dragostea nu s-a lipit de mine nicicum pana in acea seara.Vantul se juca cu parul ei,soarele care era pe punctual de plecare ii mangaia obrazul alb si ii scotea in evidenta culoarea ochilor verzi.Era atat de frumoasa.Iar acum cine stie prin ce subsol sta legata si plange gandinduse la mine.

In timp ce ma gandeam nostalgic la Adina mea,ma ridic brusc si fug catre masina.Hunowsky ramasese pe banca fara sa i se dea vreo explicatie.Il sun in drum spre masina.

-Imi venise o idée si nu mai puteam pierde nici un minut cu explicatiile.Ma gandesc ca poate a scapat si ii acasa.

-ohhh Andrei.

-O sa va sun..

 Ajung in apartament.Era clar ca cineva fusese in timp ce am fost plecat in cautarea Adinei.Primul lucru care mi-a sarit in ochi,era lipsa pachetului de tigari al Adinei de pe masa din bucatarie.Intru in sufragerie,totul era cum lasasem,in schimb in dormitor dulapul era deschis iar hainele Adinei lipseau.De ce s-ar fi intors rapitorul dupa hainele ei?Nu se lega nimic.Il sun pe Hunowsky sa il intreb daca e vreun semn in parc.Totul era precum lasasem.Las masina in fata blocului si fug catre parc.Traficul incepea sa fie din ce in ce mai mare si nu as fi ajuns la 8 fix.

 In timp ce stateam cu sefu pe banca,vine un copil la noi si ne inmaneaza un bilet.Iau biletul rapid sa il citesc.Copilul a fugit.Biletul continea urmatoarele.

“Draga Andrei,probabil nu ma vei ierta niciodata pentru ce am facut.Probabil nu am avut curaj,probabil sunt o lasa si merit sa ma urasti.Vrea sa iti spun sa nu iti faci griji pentru mine.Nu am fost rapita.Ma intorc la Sibiu.Nu ma pot casatorii cu tine.Stiu ca ma iubesti,si eu te iubesc,dar nu pot.Te-am lasat sa crezi ca sunt rapita pentru a putea ma intoarce dupa haine in timp ce stiam ca tu ma cauti.Nu mai puteam da ochii cu tine.Sunt o lasa.Sunt o lasa.Stiu.Dar te rog sa ma uiti.Nu iti merit iubirea.Iti doresc cel mai mare succes in cariera si ma rog lui Dumnezeu sa iti scoata in cale o fata care sa te merite.Eu nu te meritam.Iar acum,chiar daca imi curg lacrimi pe aceasta hartie,adio detectivul meu.

                                                                                                                   Cu dragoste,Adina”

In momentul  in care am citit toata scrisoarea,o lacrima s-a prelins si pe obrazul meu cazand in cele din urma pe scrisoare.Probabil tot in locul unde a curs si lacrima Adinei.

Hunowsky striga nervos:

-Spune odata ceva pentru numele lui Dumnezeu.Ce taci?Ce scrie?

Ma ridic si in timp ce ii arunc scrisoarea,ii spun indepartandu-ma incet:

-A murit….

Hunowsky a ramas pe banca citind scrisoarea.M-am intreptat catre cafeneaua ei.Era deschisa deja.Si aveam nevoie de o cafea dupa asa o noapte.In mai putin de o ora trebuia sa ma duc la birou.Aprind o tigara la tejghea si privesc la locul care era candva al Adinei.In fundal se auzea o melodie trista.Daca nu ma insel,cred ca era Lana Del Rey.Afara incepea sa ploua incet.Nu mai puteam face nimic sa o aduc inapoi. Nu as fi crezut ca  totul se va termina atat de repede intre noi.Imi imaginam o batranete alaturi de ea,intorsi in Sibiu.Dar din nou am ramas singur.Din nou,doar eu si San Francisco.Am ales sa va fac de cunoscut acest caz deoarece mi-a influentat in bine cariera  si in cel mai drastic mod viata sentimentala.Am ajuns sa ma ocup de cauzuri in cel mai professional mod doar ca sa o uit pe Adina.Mergeam pe urmele lui Hunowsky,iar el era mandru de mine.Se mandrea prin tot departamentul cand rezolvam un caz “e baiatul meu”.In schimb in piept,nu mi-a ramas nimic decat o umbra a ce a fost candva inima.Succesul avea un pret.Un pret prea scump de platit.In timp ce sorbeam ultima picatura de cafea din cana,imi suna telefonul.

-Iovane,sper ca te-ai refacut.Avem o crima de rezolvat.Te astept la birou.