Obisnuiam sa am relatii cu anumite femei si totul sa se
termine la plecarea mea.Nu sa continue si dupa.Entuziasmat sa o revad nu eram,dar nici in pragul mortii
nu ma dadeam.Trebuia mai intai sa ii ascult motivele pentru care imi facuse
aceasta vizita neanuntata,neprevazuta si atat de rapida.Nu au trecut nici doua
zile de cand nu ne-am vazut.Daca vrea sa se mute cu mine?Si eu precum sunt un
gentleman inca in fuctie,nu o pot scoate afara.
-Ce surpriza Abby…
-Crede-ma Andrei ca si pentru mine este.Nu imi era in plan
sa vin,dar nu puteam sa mai stau acolo.Spitalul nu mai e acelasi fara tine,iar
fuctia de asistenta nu mai imi provoaca acea satisfactie pe care o simteam cand
te ingrijeam pe tine.
-Eu sper sa nu mai am nevoie de ingrijire medicala.
-Nu la asta m-am referit.Vreau sa te ingrijesc si fara sa fi
bolnav.Vreau sa te rasfat,sa te alint,sa te innabus cu un puhoi de saruturi in
care sa ma implori sa iti dau drumul pentru a putea respira.Nu mi-am dat seama
atunci,dar simt ca te iubesc Andrei.
Exact de ce ma temeam mai mult.Nu vreau sa ma intelegeti
gresit stimati cititori.Inca o doresc pe aceasta femeie.Privirea ei inca ma
tulbura,iar trupul ei nu ma lasa sa am parte de liniste,dar nu pot avea o
relatie acum.Sunt prea multe cazuri la birou de rezolvat,iar Hunowsky are
nevoie de mine in cele mai bune conditii cu maxim randament.Nu imi permit luxul
de a ma indragosti din nou si mai ales de a suferi din nou.Uneori viata de
burlac,de celibatar, este binevenita.Nu exista acea fantoma care bantuie
sufletul fara pic de rusine sau regret.Abia am reusit sa o scot pe Adina din
minte,si asta nu in totalitate.Dar totusi,am de ales?Nu ma pot impotrivi
femeii.Sunt blestemat sa nu le pot refuza.
-Eu zic sa intram in casa draga mea.Poate ne aud vecinii.
-Simt ca am facut ceea ce trebuie Andrei.
-Aha.Ai ajuns demult?
-De jumatate de ora cred.Am fumat numai doua tigari,deci nu
demult.
-Hai sa te schimbi si mergem sa mancam daca vrei.
-Nu,e prea tarziu pentru mancat.Dar putem iesii sa bem ceva.
-Cum doresti tu draga.
Abby s-a dus sa faca
un dus,iar eu stateam in sufragerie la masina de scris fumand din tigara si
incercand sa mai scriu din cele intamplate.Brusc imi amintisem de Adina.De fapt
imi amintisem de o intamplare intre noi
doi ce a avut loc la nu foarte mult timp dupa ce ne cunoscusem.
“Eram in Sibiu la acea terasa pomenita in capitolele
trecute,entuziasmati amandoi de
discutiile noastre despre Mihail Drumes si ale sale carti.La finalul
conversatiei,fiecare si-a vazut de drum.Ma duc catre bar sa platesc
consumatia,si a mea si a Adinei.Ies din bar,aprind o tigara Kent.Un lucru ce
imi placea cand vizitam Romania,era ca aici gaseam Kent-uri.In America fumam
Marlboro.Si cum spuneam,ies din bar si ma trezesc ca nu am luat nici o
adresa,nici un numar de telefon.Tot ce stiam e ca o cheama Adina si ma
innebuneste cu frumusetea ei.Era blonda(probabil din cauza ei am inceput
sa iubesc blondele),buzele mari si rosii,perfecte
pentru a fi sarutate,iar ochii ii avea verzi.Probabil cei mai frumosi ochi
verzi din cati am vazut pana in acel moment.In timpul in care vorbeam cu ea,de
cele mai multe ori ochii mi se pironeau pe buzele ei si imi imaginam cum ar fi
sa o sarut.
Enervat la culme pe prostia mea adolescentina,ma indrept
catre o statie de taxi pentru a ma duce la hotelul la care eram cazat.Pana ce
am ajuns,afara deja se innoptase.Urma sa
fie o noapte lunga precum zilele de
Duminica care sunt intotdeauna aceleasi.Dar aceasta noapte avea sa fie lunga
din cauza faptului ca in mintea mea facea galagie frumoasa Adina.”Cum mama
dracului am sa o revad”-erau gandurile care m-au obsedat intreaga noapte.Am
fumat in jurul unui pachet de tigari si cred ca am baut tot ce era in
minibar.Alcoolul si oboseala stransa de-alungul zilei ma facuse sa cad pe
frontul somnului.
A doua zi dimineata,soarele deja lumina puternic camera de
hotel.Langa geamul camerei era un tei batran care daca nu era tras la
raspundere,si-ar fi bagat crengile pana in camera.Si nu ca as fi cu ceva
impotriva acestui lucru.Iubesc mirosul de tei.Primul gand care imi aparuse in minte,pe
fondul mirosului puternic de flori de tei si pe muzica pasarelelor drogate sau
fericite,era Adina.Nu imi statea in caracter sa ma las purtat pe aripile
dorului si sa ma gandesc mai mult de
cateva ore la o femeie.Si drept sa va spun,acest lucru ma scotea din sarite.Nu
imi convenea.Trebuia sa fiu independent,sa domin eu orice situatie sau relatie
amoroasa,nicidecum sa ma gandesc la o fata cu care tocmai,tocmai am avut doar o
simpla conversatie.Si din nou am injurat.Mama ei de dragoste si dor,ca inca nu
v-ati gasit voi nasul.
Aprind o tigara in camera si cobor catre receptie.In mod
normal nu era permis fumatul decat in locuri special amenajate,dar nu eram in
America si asta imi permitea.Mananc micul dejun,beau cafeaua si urc inapoi in
camera.Dupa un dus lung de patruzeci de minute,ma imbrac si ies din nou prin
centrul Sibiului.
Trebuia sa ma intalnesc cu vechi cunostinte pe care nu le
vazusem de ceva ani buni.De data aceasta m-am asezat intr-o cafenea de pe o
straduta din centrul Sibiului.Cafeneaua era la subsol(ca un buncher),peretii
erau amenazati cu caramida veche dar restaurata,atmostfera din cafenea era
putin inchisa dar avea un miros de tigara combinat cu betisoare chinezesti.Si
precum eu adoram frumul de tigara,pot sa spun ca era atmostfera placuta.
Barul asta era diferit de terasa unde o cunoscusem pe
Adina.Acea terasa era pentru oameni visatori,mandrii de ei,dornici sa l-I se
aduca totul la “botul calului”,unde chelneritele nu mai faceau fata comenzilor
si pretentilor clientiilor absurzi.In schimb barul acesta era al naibii de
simpatic.Nu era mare deloc.Avea trei mese cu coltare unde incapeau aprozimativ
5 persoane inghesuite si pe mijloc alte doua mese rotunde de inca trei persoane
fiecare, la bar inca doua locuri,iar langa acesta un pian negru vechi
Luminozitatea scazuta,rosul predominant si fumul care putea fi observant doar
in dreptul lustrelor clasifica acest bar drept unul artistic si pentru artisti.
M-am asezat in coltul cel mai intunecat,unde nu as fi putut
fi remarcat decat doar de la cativa pasi,am comandat un whiskey si am inceput
sa imi eliberez toate gandurile ce nu imi aduceau nici un folos.Dupa
aproximativ 15-20 de minute,un batranel cu plete albe care ii atarnau pe umerii
garboviti,incepuse o piesa de Rod Stewart.Vocea lui putin ragusita si sunetul
clapelor de pian,totul amestecat cu whiskeyul meu si tigara fumeganda,imi crea
starea pe care fiecare turist o cauta intr-un oras artistic.Am zabovit in jurul
a doua ore pline,unde am baut putin prea mult,dar nu exagerat.Primisem un
telefon de la una dintre acele cunostinte cu care trebuia sa ma vad in cursul
zilei.Achit nota de plata si ies din acea carciuma de basm.
Soarele ma izbise puternic si pret de cateva secunde am
zabovit pentru a ma putea obisnui cu lumina.Mi-am pus ochelarii de soare si am
pornit spre punctul de intalnire.Urma sa ne vedem in fata Bisericii Catolice
din spatele centrului.
Ne-am petrecut toata dupamasa prelungita,numai in
rasete si aduceri aminte.A fost o
intalnire reusita la care nu ma asteptam.Distractia s-a lasat trasa pana in ore
tarzii,dar in prezenta altor persoane.Asa macar nu ma gandeam la Adina.
Pana la intoarcerea mea in San Francisco mai erau doua
zile.De fapt doua noptii.A treia zi dis de dimineata urma sa plec catre
aeroportul din Sibiu.Asa ca precum nu aveam cum sa dau de Adina,am incetat de a
ma gandi la ea.Care ar fi fost sansele sa ma intalnesc accidental cu ea intr-un
oras ca Sibiu?Plus ca urmatoarele zile aveam de gand sa stau in camera de hotel
si sa lucrez la un proiect legat de
cazuri de crima la care eram inscris pe atunci.Doar spre seara eram hotarat sa
cobor la barul hotelului.
Restul zilelor nu le mai mentionez.Nu au fost atat de
importante incat sa vi le aduc la cunostinta dumneavoastra.
Si am ajuns cu
relatarea la cea din urma zi din vacanta mea sibiana.Am coborat precum imi era obiceiul la restaurantul hotelului sa servesc micul
dejun.Ca si aperitiv am comandat un whiskey spre surprinderea chelnerului.Era
mult prea devreme pentru a bea alcool,dar urma sa zbor cu avionul si acesta imi
era obiceiul.Sa urc putin ametit in avion.
Am terminat si de mancat,bagajul era facut din seara
precedenta.Tot ce mai ramanea era sa sun taxiul sa ma duca la aeroport.Ma duc
la baie sa ma spal pe dinti,sa verific freza,imi iau geaca de piele din cuier
si cobor scarile cu bagajul in mana si tigara in gura.
Ies de pe usa hotelului.Taxiul deja ma astepta de cinci
minute,iar soferul nu dadea semne de bunavointa.Pun geamantanul in portbagaj si
urc in taxi.Odata cu inchiderea portierei,s-a inchis si speranta mea de a ma
intalni cu Adina.In cincisprezece minute urma sa fiu in aeroport,iar in
urmatoarele doua ore,in aer.S-a zis si cu frumoasa Adina.
Il intreb pe sofer daca pot sa imi aprind o tigara.Fara nici
o problema imi daduse voie.Stia ca urma
sa primeasca un ciubuc serios.Trecem de alte doua intersectii si urma sa
o luam la dreapta,cand pe trecerea de pietoni o zaresc pe Adina.Ii poruncesc
soferului sa opreasca masina si sa
astepte cateva momente.
-Adina.
-Da?
Se pare ca nu isi aminteste de mine.
-Andrei.Am discutat acum cateva zile despre Invitatia la vals.
-Da da.Imi amintesc.Cum sa nu.
O rugasem sa ma astepte sa imi iau bagajul din taxi si sa il
eliberez pe sofer,dupa care ne-am intors catre hotelul unde fusesem cazat
pentru a face noua rezervare.Am lasat bagajul si am plecat impreuna cu Adina
acolo unde pasi aveau de gand sa ne duca.Dupa spusele ei,nu avea nimic planuit
pe ziua respectiva de care nu se putea lipsi sau ceva ce nu putea fi amanat.
Eu,am renuntat sa mai plec catre San Francisco,si mi-am
prelungit sederea atat cat aveam nevoie.Asta s-a dovedit a fi inca o saptamana
intreaga.O saptamana in care am trait zece vieti,in care am inceput sa iubesc
din ce in ce mai intens si in care am gustat din acea stare pe care unii o
numesc fericire.Eu as numi altfel acea stare.Denumirea de fericire este mult
prea mica pentru a cuprinde de-a intregul toate simtamintele mele.Intr-una
dintre seri,ne-am intalnit la acel bar artistic care l-am pomenit mai
devreme.Cu ceva timp inainte de a ma intalni cu Adina mea,trecusem pe la cafenea
sa pun la cale o surpiza pentru Ea.
Bucuroasa sa ma revada,imi sare in brate si ma saruta
lung.Pret de cateva clipe nu ne-am adresat nici un cuvant ci doar am stat si
ne-am privit unul pe celalat.Ochii ei verzi erau fericirea mea.Atunci am simtit
ca nu vreau sa o mai las sa plece de langa mine nicicand.Daca soarta mi-o
adusese in cale printr-o banala intamplare,trebuie sa profit de situatie si sa o
pastrez atata vreme cat ea va dori sa stea.Si cand ma gandesc acum,in timp ce
va scriu voua dragilor la faptul ca acum Adina mea,nu mai este langa mine,un
nod puternic si greu se instaleaza in gat si abia abia reusesc sa il inghit.
Ea imbracata intr-o rochita alba cu brau negru de
dantela,parul blond si bogat ii curgea pe umerii sensibili,pasea alaturi de
mine ca si cand poteca de sub picioarele noastre ar fi dus la altar.Ajunsi in
cafenea,ne retragem la acea masa din colt la care am stat eu cateva zile in
urma.Ne-am comandat bauturile si am inceput sa povestim si sa ii multumim
amandoi Ursitei pentru marele favor de care am avut parte.La un moment
dat,batranelul cu parul lung si alb ca neaua,a
inceput sa cante o melodie de-a Regelui Elvis Presley,mai exact Love me
tender.Vocea lui ragusita se potrivea de minune pe acea melodie romantica si
veche.Fara sa stiu,era una din preferatele Adinei.Expresia fetei in momentul in
care batranelul a inceput sa cante, era de nepretuit.
La finalul melodiei,am sarutat-o si i-am zis:
-Hai cu mine.Te rog.Ce rost mai are sa ramai in Sibiu?De
visa nu ai nevoie,iar biletul il cumparam maine la pranz.
Probabil daca o ceream in casatorie nu ar fi fost atat de
mirata si de surprinsa de propunerea mea.Mi-a cerut ragaz pana urmatoarea
dimineata.Trebuia sa se gandeasca bine.
Inainte sa plecam din bar,am trecut amandoi pe la
batranel.Il chema Neil Tarnotzy .Asta am putut observa de pe cartea lui de
vizita ce ne-a inmanat-o,iar sub nume scria cu litere mici,”Urlatore”.Era un
tip original,un om care si-a trait viata exact cum si-a dorit,iar acum o
canta.Ne-a spus “Nepotiilor,sa va iubiti mult.Nu lasati prostia,invidia,gelozia
si orgoliu sa va desparta candva.Eu am lasat,iar asa am reusit sa o pierd pe
porumbita mea draga”.Si spunand aceste cuvinte,am putut observa cum ochii lui
incep sa sticleasca si gura lui sa surada usor a nostalgie.
Am plecat amandoi cu gandul la domnul Neil,la vocea lui superba
si ne intrebam ce s-o fi intamplat cu “porumbita lui draga”.Am condus-o pe
Adina catre casa.Dimineata avea sa imi dea de veste daca va veni cu mine in
America.Trebuia sa vorbeasca cu parintii.De asta imi era frica.
Ajuns in camera de hotel,m-am aruncat pe pat imbracat cum
eram,mi-am pus maine sub cap si ma uitam catre tavan unde mi se parea ca vad
cerul instelat si toate galaxie lumii acesteia.Eram atat de imbatat de
fericire.Nu as fi crezut ca peste trei ani,urma sa ma trezesc mahmur si cu
dureri taioase in tot corpul.Si cu mintea printre stele,si cu inima la Adina am
adormit bland.
La prima ora,ma trezesc cu batai in usa de la camera de
hotel.Era Adina.
-Vin iubitule.Vin.Sunt asa fericita.
Si mi-a sarit din nou in brate innabusindu-ma cu saruturi
dulci si nenumarate.Asa ca,am asteptat
sa se deschida agentiile de voiaj si am plecam amandoi ca un cuplu de proaspeti
casatoriti sa cumparam biletele.Al meu cel precedent il anulasem.Aveam plecarea
urmatoarea zi spre seara.Iar cum pana atunci mai aveam timp suficient,nu puteam
rata ocazia de a-l viziat pe domnul Neil si de-ai impartasi vestea cea noua.Se bucurase pentru noi ca si
pentru nepotii lui.Nu ne-am luat la revedere de la el pana nu ne-a mai cantat o
melodie,dupa care am plecat amandoi cu sufletul zambind.
Acum eram deja in avion.Ne tineam de mana si discutam.Atat
de multe am putut sa vorbim incat ma mir ca a doua zi mai aveam ceva de spus
.Cu Adina niciodata nu se repetau lucruriile.Nimic nu era monoton.Totul era nou
si ma surprindea clipa de clipa,moment de moment.Dupa cateva ore lungi de
zbor,Adina adormise cu capul la mine pe umar,iar eu cu capul lipit de-al
ei.Intalnisem iubirea vietii mele.De atunci,tot ce conta pentru mine,era fata
blonda cu ochii verzi pe nume Adina.”
Intre timp,Abby a iesit de la dus,s-a imbracat si astepta sa
iesim in oras.Incheind aceasta amintire,adun foile prospat scrise si le pun in
sertar.Iau o gura de whiskey din pahar,aprind o tigara(Marlboro) si ies pe usa
impreuna cu Abby.Norocul meu fusese ca lumina era stinsa pe scara.Altfel ar fi
reusit sa vada,cum din ochii mei,curg timid doua lacrimi de dor.Oare asa va fi
toata viata?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu